Ruinele Curţii Domneşti a lui Radu de la Afumaţi

Ruinele Curţii Domneşti a lui Radu de la Afumaţi (domn al Ţării Româneşti între anii 1522-1529), la intrarea în comună, pe malul stâng al pârâului Pasărea la 300 m vest de Şoseaua Afumaţi – Petrăchioaia.

 


Despre Radu de la Afumați

radu de la afumatiRadu de la Afumați (sau Radu al V-lea), fiul lui Radu al IV-lea cel Mare, a fost Domn al Ţării Româneşti de mai multe ori: decembrie 1522 – aprilie 1523, ianuarie – iunie 1524, septembrie 1524 – aprilie 1525 și august 1525 – ianuarie 1529.

(I s-a dat supranumele „de la Afumaţi” pentru că avea o moşie în localitatea Afumaţi)

Radu de la Afumaţi nu a avut o domnie foarte îndelungată în Ţara Românească, ea fiind chiar întreruptă de mai multe ori, însă numărul si importanţa războaielor pe care domnitorul le-a purtat în timpul căt a fost suveran, îl înscrie pe lista domnitorilor care au contribuit la păstrarea identităţii naţionale româneşti.

El şi-a început domnia în vremuri tulburi, când Imperiul Otoman dorea transformarea ţării în paşalâc turcesc. Prin luptele sale susţinute împotriva turcilor,având un talent înăscut pentru organizarea si desfaşurarea luptei, Radu de la Afumaţi a izbutit să împiedice planurile sultanului Soliman Magnificul şi să îl silească să se răzgândească.

Radu de la Afumaţi a dus în general o politică antiotomană, începându-şi domnia cu o victorie asupra lui Mehmed-beg, român turcit, pretendent la tronul Tării Româneşti, in lupta de la Glubavi, urmand o alta victorie la Stefeni pe Neajlov dar si o infrangere la Clejani.

Între 1522 și 1525, pe teritoriul ţării s-au purtat lupte crâncene cu turcii şi cu Vladislav al III-lea şi Radu Bădica, pretendenţi la scaunul domnesc, sprijiniţi de Poartă. Pe mormântul lui Radu de la Afumaţi de la Curtea de Argeş, găsim o inscripţie care aminteşte de 20 de bătălii purtate de acesta.

La îndemnul Craioveştilor, s-a supus o vreme sultanului, dar, la sfârşitul domniei, în aprilie 1529, când a încercat să reia politica antiotomană, a fost ucis, împreună cu fiul său Vlad, de boierii Neagoe şi Drăgan, în vreme ce se afla în biserica Cetăţuia, situata in nordul oraşului Râmnicu Vâlcea.