GOSPODARIE, AFUMATI, ILFOV 1/4 SEC. XX

Situata intr-o zona de campie, la 15 km distanta de Bucuresti, localitatea Afumati se incadreaza in categoria satelor de tip adunat, cu case dispuse de o parte si de alta a drumului principal, cat si a numeroaselor ulite care o alcatuiesc.

Principalele ocupatii ale locuitorilor comunei au fost agricultura si cresterea animalelor, iar vecinatatea Capitalei si intensificarea procesului de urbanizare a zonelor limitrofe ale acesteia au creat si oportunitatea unei activitati comerciale dezvoltate.

Gospodaria familiei Dobritoiu din Afumati, construita in anii ’20 (si renovata in 1939 conform inscriptiei realizate din tencuiala in relief, in stanga intrarii principale a casei), a fost donata Muzeului Satului in anul 2011.

Ansamblul este compus din casa, grajd pentru bivoli, hambar de porumb si bucatarie de vara. Tehnica de constructie este specifica zonelor de campie si podis, cu peretii din impletitura de nuiele pe furci din salcam sau stejar, cu lipitura de pamant.

Toate acoperisurile au avut initial invelitoare de tigla, doar casa fiind ulterior modernizata printr-o invelitoare de tabla. Podelele incaperilor sunt lipite cu lut, tavanele realizate din sipci fatuite (cu exceptia bucatariei), iar peretii interiori sunt lipiti cu lut si varuiti.

Planul casei urmareste specificul Campiei Dunarii, desfasurandu-se pe orizontala si cuprinzand tinda – prin care se face accesul in locuinta – camera curata (spre drum), camera de locuit si bucataria. Sistemul de incalzire este reprezentat de sobele din caramida prezente in camera de locuit si in bucatarie. In interior, se disting mobilierul de influenta oraseneasca si stergarele de pe pereti, care dau o nota distincta spatiului de locuit.”

Primaria comunei Afumati multumeste familiei Dobritoiu pentru initiativa si gestul de apreciat facut pentru comuna Afumati, pentru traditiile si obiceiurile stravechi ale acestei regiuni a Tarii Romanesti.

Ruinele Curţii Domneşti a lui Radu de la Afumaţi (domn al Ţării Româneşti între anii 1522-1529), la intrarea în comună, pe malul stâng al pârâului Pasărea la 300 m vest de Şoseaua Afumaţi – Petrăchioaia. (mai mult…)

Ansamblul fostei curţi a Stolnicului Constantin Cantacuzino (datând de la sfârşitul secolului XVII), este înscris în Lista monumentelor istorice realizată de Ministerul Culturii în categoria monumentelor de tip A (IF-II-a-A-15258) şi este format din Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (sau Biserica Veche, aşa cum este cunoscută de localnici) Conacul Stolnicului Constantin Cantacuzino şi Zidul de incintă. (mai mult…)

Pădurea peisagistică de la Afumaţi, în suprafaţă de 235 ha, face parte din renumiţii “Codrii Vlăsiei”. Pădurea Afumaţi este formată din diverse specii de foioase – stejar, fag, arţar, salcâm, tei, în amestec sau în masive. Vegetaţia ierboasă este predominant reprezentată de graminee şi leguminoase. Fauna de pădure este reprezentată de cerbul lopătar. (mai mult…)

Lacurile aflate pe valea râului Pasărea în nord-vestul, centrul şi sud-estul comunei pot oferi o baza de agrement foarte atractivă pentru turiştii aflaţi în tranzit şi pentru turiştii de weekend. Vegetaţia hidrofilă este formată din specii lemnoase de sălcii şi plopi. Marginile bălţilor şi lacurilor sunt brodate cu nuferi şi stânjenei de baltă.