Ansamblul fostei curţi a Stolnicului Constantin Cantacuzino

Ansamblul fostei curţi a Stolnicului Constantin Cantacuzino (datând de la sfârşitul secolului XVII), este înscris în Lista monumentelor istorice realizată de Ministerul Culturii în categoria monumentelor de tip A (IF-II-a-A-15258) şi este format din Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (sau Biserica Veche, aşa cum este cunoscută de localnici) Conacul Stolnicului Constantin Cantacuzino şi Zidul de incintă.

Clădirea conacului, construită în stil românesc cu tendinţe gotice şi renascentiste, este monumentală, cu saloane şi încăperi spaţioase la etaj, parterul şi mansarda cu încăperi modeste pentru personal, iar la subsol se află pivniţele înalte pentru păstrarea vinurilor. Savantul istoric, Nicolae Iorga, în vizita sa din 1935 la Afumaţi, a presupus că vechiul palat Cantacuzin a preluat planul construcţiei sau chiar părţi din Curtea Domneasca a voievodului Radu de la Afumaţi. De asemenea beciurile de sub palat, îşi găsesc analogii cu cele de epocă de la Curtea Domnească din Bucureşti (Curtea Veche).

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în stil brâncovenesc în jurul anului 1696. Biserica, aflată în imediata apropiere a conacului, are formă de navă, cu absida altarului semicirculară şi cu turla clopotniţei pe pronaos (adăugată ulterior). Zidurile pronaosului sunt sprijinite de contraforturi solide, iar pridvorul, de mici dimensiuni, se sprijină pe doua coloane din piatra cu capiteluri frumos ornamentate. Ancadramentele ferestrelor şi uşii de la intrare sunt din piatra, cu motive florale şi geometrice. Uşa de la intrare este din lemn de stejar sculptat, după modelul bisericilor cantacuzineşti. În biserică se află doua sfeşnice împărăteşti din piatra în stil brâncovenesc, donate de ctitor.